Guvernul și-a asumat anul acesta răspunderea în Parlament pe descentralizare, proiect care a atras criticile opoziției, care nu a avut semnături suficiente pentru a introduce o moțiune de cenzură, dar a contestat în noiembrie legea la CCR. Nici regionalizarea nu a înregistrat un pas înainte în 2013, ținând cont de faptul că este necesară modificarea Constituției pentru a se realiza acest demers.
Foto: AGERPRES FLUX / LIVIU SOVA
*** Descentralizarea și regionalizarea — priorități ale programului de guvernare al USL
În 20 decembrie 2012 a fost făcut public programul de guvernare 2013 — 2016 al USL, iar descentralizarea administrativă și financiară prin definitivarea unui calendar riguros care să conțină repartizarea responsabilităților între administrația publică centrală și cea regională, locală, realizarea transferului de competențe în cadrul unui proces stabil și transparent, evitarea dezechilibrelor financiare și asigurarea continuității furnizării serviciilor publice se numărau printre priorități.
Potrivit programului de guvernare, pentru realizarea descentralizării se impune modificarea tuturor actelor normative referitoare la administrația publică locală — Legea 215/2001 a administrației publice locale, Legea 273/2006 privind finanțele publice locale, Legea 340/2006 a Instituției Prefectului, Legea 393/2004 a statutului aleșilor locali, Legea 95/2006 a descentralizării, Legea 315/2004 a dezvoltării regionale — și crearea cadrului instituțional necesar descentralizării.
Totodată, în vederea înființării regiunilor teritorial-administrative trebuia realizat cadrul instituțional necesar.
Organizarea transferului de atribuții și de competențe, între Guvern și regiuni și județe, conform programului, se va realiza în baza unor dezbateri publice, în colaborare cu mass-media, ONG-uri și alte instituții publice interesate precum și cu informarea permanentă și corectă a cetățenilor. Obiectivele de dezvoltare regională vor urmări ca la nivelul fiecărei regiuni să existe cel puțin un spital regional (cu medicină de înaltă performanță), sistem regional de intervenție în situații de urgență, infrastructură rutieră și feroviară modernizată, un aeroport internațional, un centru sportiv regional polivalent de nivel internațional. Mai sunt necesare un centru de afaceri regional, unul cultural de nivel european, o universitate acreditată la nivel internațional. Inițial se vorbea despre înființarea a opt regiuni.
*** Opoziția critică regionalizarea
Pe 17 ianuarie, PDL anunța că nu este de acord cu modelul de regionalizare avut în vedere de USL și așteaptă să vadă clar intențiile Guvernului pe această temă, pentru că simpla împărțire a țării pe opt regiuni nu este viabilă fără o reorganizare administrativ-teritorială. Președintele PDL, Vasile Blaga, susținea că democrat-liberalii au avut acest subiect pe agendă când s-au aflat la putere, dar fără o majoritate nu au putut definitiva acest demers.
În ianuarie vicepremierul Liviu Dragnea declara că regionalizarea nu va fi făcută pe criterii etnice, ci pe criterii de dezvoltare, economice, obiectivul principal al organizării administrative, respectiv al înființării regiunilor administrative fiind micșorarea decalajelor de dezvoltare.
Pe 23 ianuarie fostul prim-ministru Emil Boc a anunțat că regionalizarea trebuie neapărat realizată în acest an, pentru a putea intra cu noile structuri administrative în următorul exercițiu bugetar al UE și pentru a putea atrage astfel mai multe fonduri europene. Acesta considera că nu este potrivită varianta USL de a înființa opt regiuni, care să cuprindă și județele actuale, ci lua în calcul pe cea a comasării județelor actuale în unele mai mari. Tot atunci, Crin Antonescu, președintele PNL, afirma că se va rămâne pe scheletul celor opt regiuni.
La finalul lunii ianuarie, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, vicepremierul Liviu Dragnea, a afirmat că în decembrie, cel mai târziu, regiunile din România trebuie să fie funcționale, cu structurile de conducere deja alese, pentru ca acestea să devină partenere directe cu Comisia Europeană.
*** Dezbateri pe regionalizare
La Brăila au început în aceeași perioadă discuții pe marginea reorganizării administrativ-teritoriale a României între parlamentari și reprezentanți ai autorităților din zonă.
Luna februarie a fost una foarte importantă din punct de vedere al dezbaterilor pe această temă, iar în unele județe au fost manifestări și proiecte de promovare cu privire la alegerea anumitor orașe capitale de regiuni.
* Secretarul general al PDL Mureș, Claudiu Maior, a contestat în 4 februarie proiectul de regionalizare a României propus de o serie de reprezentanți ai PNL, în care județul Mureș era inclus într-o regiune Transilvania cu capitala la Cluj-Napoca, arătând că interesele mureșenilor, români și maghiari, au fost din nou abandonate.
* Tot atunci, vicepremierul Liviu Dragnea spunea că Uniunea Social Liberală intenționează să introducă în Constituție, până la sfârșitul acestui an, noțiunea de regiune.
* În februarie, vicepreședintele Consiliului Județean Caraș-Severin Ionesie Ghiorghioni afirma că modelul francez de regionalizare s-ar putea ''preta cel mai bine'' la regiunea Banat. Mai exact, oficialii din județ își doreau regionalizare cu păstrarea județelor.
* În Maramureș, deputatul PSD Florin Tătaru declara că proiectul regionalizării este unul funcționabil în parametrii unei economii atractive.
* La Sibiu, primarul Klaus Iohannis spunea că statutul de prim oraș românesc Capitală Culturală Europeană ar fi un avantaj pentru ca acesta să ajungă capitală regională, ceea ce ar ajuta la imaginea și dezvoltarea acestui județ, însă pentru sibienii de rând nu ar aduce beneficii vizibile.
* Liderul județean al PDL Suceava, senatorul Gheorghe Flutur, a declarat că va continua demersurile începute cu un an înainte vizând reprezentarea intereselor județului în procesul de regionalizare și cerea sprijinul locuitorilor în susținerea Sucevei ca viitor centru de regiune.
* Președintele UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, declara că reorganizarea administrativă a României nu se va putea face fără a se ține cont de interesele comunității maghiare.
* Președintele Consiliului Județean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, era de părere că forma actuală a regiunilor stabilită în 1998, în care Brăila este capitala Regiunii de sud-est, nu trebuie modificată.
* Prefectul județului Mureș, Corneliu Grosu, considera că problema ținutului secuiesc nu mai este de actualitate și că ideea unei regiuni autonome cu acest nume este exclusă.
* Liderul grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaților, Mate Andras, considera că o împărțire teritorial-administrativă a României pe actualele regiuni de dezvoltare "nu ar avea niciun rost", deoarece județele funcționează "destul de bine", iar o regionalizare ar trebui să conducă la eliminarea diferențelor economice și de dezvoltare.
* Președintele Consiliului Județean Maramureș, Zamfir Ciceu, era de părere că viitoarea împărțire administrativă a României va crea derută cetățenilor, dar și un dezechilibru în funcționarea instituțiilor descentralizate.
* Președintele Consiliului Județean (CJ) Tulcea, Horia Teodorescu, susținea, în februarie, că înființarea unei regiuni Dobrogea formate doar din județele Tulcea și Constanța este exclusă, chiar dacă această idee este susținută de autoritățile județului.
* Președintele UDMR, Hunor Kelemen, considera că proiectul care vizează împărțirea administrativ-teritorială în opt regiuni este un "eșec".
* Senatorul PNL Covasna Marius Obreja susținea ideea menținerii actualei împărțiri regionale. Parlamentarul covăsnean a declarat că, în opinia sa, ar trebui păstrate cele opt regiuni de dezvoltare, iar euroregiunea Centru, formată din județele Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu și Alba ar trebui să aibă capitala la Brașov.
*** În 19 februarie Guvernul a convenit asupra măsurilor necesare pentru demararea procesului de regionalizare-descentralizare în România.
În acest sens, Cabinetul Ponta a aprobat un memorandum cu tema "Adoptarea măsurilor necesare pentru demararea procesului de regionalizare-descentralizare în România".
A doua zi ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea, a anunțat debutul procesului de regionalizare/descentralizare, unul dintre cele mai mari proiecte ale României după 1989. De asemenea, el a precizat că niciun județ nu se desființează în urma regionalizării, cetățenii nu vor trebui să-și schimbe actele de identitate, actele de proprietate sau cele ale mașinii, iar prefecții vor avea aceleași competențe după regionalizare. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) constituie, pentru demararea procesului de elaborare a cadrului normativ necesar organizării și funcționării regiunilor, Consiliul Consultativ pentru Regionalizare (CONREG), organism cu rol strategic, cu scopul de a propune profilul viitoarelor regiuni administrativ-teritoriale. CONREG va asigura expertiza de specialitate în domenii precum sociologie, istorie, demografie, economie și finanțe publice, practicieni și specialiști din mediul universitar și academic, administrație publică și societate civilă.
